|
|
||
|
Vezi și:LUA,
SFÂRȘI,
TERMINA,
COARTICULAȚIE,
PIERI,
SPARGE,
STRICA,
PRĂBUȘI,
TRECE,
DUCE
... Mai multe din DEX...
LUA SFÂRȘIT - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru LUA SFÂRȘITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 454 pentru LUA SFÂRȘIT. Paul Zarifopol - O biografie, în sfârșit Paul Zarifopol - O biografie, în sfârşit O biografie, în sfârșit de Paul Zarifopol G. Călinescu: Viața lui Mihai Eminescu De câțiva ani biografia e înnămolită în o situație delicată. Oamenilor cu spirit delicat, adică, ea li se arată în primejdie de a deveni o specie literară inferioară. Cu puterea deosebită pe care le-o dă momentul de față, romanul prost și melodrama felurit deghizată au tras biografia în jos, spre treapta și teapa lor grosolan falsă și de gust mitocănos. Fusese lungă vreme modă serioasă printre literați și artiști, chiar de bună calitate, să disprețuiască batjocoritor pe erudiți și metoda lor în întregime; acum, în zilele noastre, acest dispreț a fost pedepsit, ironic, prin invazia biografiilor romanțate. Pare, orișicum, că a pregăti meticulos un memoriu pentru a fixa data nașterii unui om considerabil, zămislirea unei opere, vicisitudinile unui capitol sau ale unei strofe este o întrebuințare mai demnă a puterilor mintale, mai isteață, și în care e loc și pentru bunul-gust, pentru tactul și finețea istorică, decât a petici discursuri sau scrisori, a îngăla dialoguri de dragoste pe seama poeților, artiștilor sau personajelor politice ... Constantin Negruzzi - Pentru bărbatul cel greu cari, luând o fimei guralivă, să duci să cei moarte l ... pe mine; ca să nu să întâmple, deci, aceea, grăbiți! Căci dacă fiind ea de față și vorbind, io voi muri, fliaria muierii îmi va lua dulceața morții. Pentru că, dacă cel ci au pus pravili politici nu ar fi fost cu periĂ©rghii și zadarnic la scris (o pravilă a ... Emil Gârleanu - Ochiul lui Turculeț ... la fereastră, să-i vadă culoarea. Apoi căută în sertare, prin cutii, și așeză flăcăul pe un scaun. În scurt, treaba era făcută. După ce sfârși, luă pe băietan de mână și-l duse în fața oglinzii. Turculeț rămase o clipă cu gura căscată, apoi fața i se lumină de un ... sorții. Acu o să ni-l ia la oaste, și ce mă fac eu?!... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . — Ți-e mai bine? mă întrebă, zâmbind, prietenul, după ce sfârși Grigore Alexandrescu - Memorial de călătorie ... polițele librarilor; căci fiecare autor ce se tipărețte, o dată sau de două ori, și face a se vorbi de dânsul, parcă ar lua o îndatorire către public, și fiecine se crede în drept a-i cere socoteală de întrebuințarea timpului, când el, ce ar putea să ... la rândul lui ucis în lupta de la Viișoara de o armată turcească, adusă de boieri împreună cu un nou domnitor, Vlad "Înecatul", care se sfârși în undele Dâmboviței, alegătorii prinților, ca să înceteze neunirea ce domnea între ei, deteră tronul acelui boier din Slatina, și Vintilă I fu unul din ... Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos ... încă iaste duh, că așa zice prorocul David: Cela ce face pre îngerii săi duhuri. Și sufletul omului iaste duh, că iarăș acestaș proroc zice: Lua-vei duhul lor și să vor sfârși și în țărâna sa să vor întoarce. Dumnezeu iaste nevăzut, îngerul iaste nevăzut și sufletul omului iaste nevăzut. Dumnezeu iaste nemuritoriu, îngerul iaste nemuritoriu și ... Mihail Kogălniceanu - Nou chip de a face curte ... urmă, cu vro câteva sute de galbeni în buzunar, întorcându-te în Iași, să ai cu ce face intrigi, cu ce da rușfeturi, cu ce lua o lojie de rândul întâi la teatrul francez, cu ce cumpăra, pentru cucoana dumitale, zariflicuri de la Miculi, cu ce tăie stos la domnul Cutare ... Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare arhitect Mihail Kogălniceanu - Ştefan cel Mare arhitect Ștefan cel Mare arhitect de Mihail Kogălniceanu Ștefan cel Mare, eroul Moldaviei, când vroia să răsplătească pe vitejii tovarăși ai strălucitelor sale biruințe, dăruindu-le moșii, el nu-și bătea capul să le măsoare cu odgonul numărul fălcilor și al stânjinilor, ci, nou inginer, se suia pe un deal și de acolo le hărăzea cât vedea cu ochii, însemnându-le de hotar zările și râurile. Precum era curios inginer, el nu era mai puțin curios și arhitect. La anul 1466, el hotărâse să ridice mănăstirea Putna, în aducere aminte a două campanii slăvite ce făcuse în Ardeal și în Bugeag, pe care-l smulsese din mâinile turcilor; această mănăstire fu asemene menită să slujească de lăcaș rămășițelor muritoare ale eroului. Când, dar, veni vremea ca să se aleagă locul unde era să se înalțe această frumoasă zidire, Ștefan cel Mare se sui pe vârful unui munte ce este lângă mănăstire, împreună cu doi copii din casă și cu vătavul lor, poruncindu-le să tragă fieștecare din arc. Săgeata celui întâi slujitor ajunse într-un delușel ce se cheamă până astăzi Sion și este lângă mănăstire. Acolo, după porunca domnului, se făcu ... Vasile Alecsandri - Fata de birău ... Fata de birău ,,Fată de birău! Fă pe dorul meu." ,,Ba, bădiță, ba, Nu te-oi asculta, Că mă-i înșela Și nu mă-i lua." ,,Jur pe mândrul soare Ce sfârșit nu are! Că eu vreau să-mi fii Mamă la copii." Fata-l asculta Și mi-l săruta; Iar ... birău Și de țăran rău! Ce plângi la pârău? Rogi pe Dumnezeu Ca să te iau eu? Nu mai plânge, fa, Că eu te-oi lua De soția mea Când se va vedea Ursul cu cercei Umblând după miei, Lupul cu cimpoi Umblând după oi, Vulpea cu mărgele Culegând surcele, Ș ... ... i! Un om scurt, cocoțat pe un scaun, lângă un stâlp în fundul sălii, ridica mâna și țipa: Jos! Jos cu ei! apoi, clătinându-se, lua stâlpul de care se sprijinea în brațe, să nu cadă. Atunci Năstrate făcea liniște, avânta bastonul deasupra capului și poruncea: Tăcere! Și tăcerea se făcea ... Grigore Alexandrescu - Polovraci Grigore Alexandrescu - Polovraci Polovraci de Grigore Alexandrescu Cu toate că mănăstirea Polovracilor nu este din cele însemnate ale Micii Valahii, dar poziția ei și frumoasa peșteră de stalactiți ce se află acolo o fac vrednică de băgare de seamă. Ea este așezată pe o întinsă câmpie, între 2 stânci care încep două șiruri de munți și ale cărora coaste cenușii și vulcanice se văd de departe; între ele în vale curge râul Oltețul, care printr-un fel de urlet sălbatic devedește rudenia ce are Oltul. Biserica este pe malul din dreapta, are curți de zid și vreo 5  6 chilii, care slujesc de locuință unui gros arendaș. Nici un călugăr nu se află acolo, afară de preotul orânduit pentru slujba bisericii. Această mică mănăstire s-a fondat pe la anul 1640 de jupân Danciu Părăianu și Stan, marele postelnic. Acești boieri erau din numărul acelor ce se ridicaseră asupra lui Leon I, sub comanda aghii. Norociți în bătălia de la satul Ungureni, ei se biruiră la Persiceni și își găsiră scăparea în mănăstirea Tismanei, de unde fugiră în Transilvania. Apoi, pe la anul 1633, se întoarseră cu șeful lor, care era chemat de dorința obștească, și ... Emil Gârleanu - În fel de fel de fețe ... răsăritului, apoi să se lase pe pământ, să-și poarte aripile prin verdele ierbii. După ce păunul a îndeplinit toate aceste, de-ți lua ochii cu strălucirea lui dacă-l priveai, Dumnezeu a poruncit unui vultur să adune toate zburătoarele cerului, și după ce s-au strâns ... Preaînțeleptul să-i schimbe și ei penele, că nu vroia să rămâie așa cum o mâzgălise, acum în grabă, vecina ei, vrabia, cu ce putuse lua și dânsa de pe aripi. Dumnezeu însă se supără foc de lenea privighetoriii și o lăsă așa, ba o și pedepsi să nu mai doarmă ... se rugă frumos de iertare, și fiindcă îndurarea lui Dumnezeu nu cunoaște margini, i se făcu milă Ziditorului de păsărică. Însă nu-și mai putea lua cuvântul înapoi. Ce să facă? Tocmai îi lovi auzul glasul păunului. Și ce se gândi Dumnezeu? Să treacă glasul păunului privighetorii: pentru pedeapsa mare care ... și de cântecul zăludului. Zis și făcut. De atunci privighetoarea cântă așa de frumos, iar păunul scheaună ca o mâță. Ia așa! După ce gaița sfârși, m-am gândit puțin, apoi iată ce i-am vorbit: Eu : Ia ascultă, gaițo dragă, frumoasă poveste și mare minciună mi-ai înșirat. Gaița : Dacă ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LUA SFÂRȘITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru LUA SFÂRȘIT. ... boală molipsitoare . 10. ( Despre vase ) A avea o anumită capacitate , a cuprinde . 11. ( În expr . și loc . vb . ) A lua măsura ( sau măsuri ) = a fixa prin măsurători exacte dimensiunile necesare pentru a confecționa un obiect . A lua ( ceva ) cu chirie = a închiria . A lua ( ceva ) în arendă = a arenda . A lua parte = a participa . A lua pildă = a imita exemplul altuia . A lua obiceiul ( sau năravul etc . ) = a se obișnui să . . . A lua ( pasaje sau idei ) dintr - un autor = a reproduce într - o scriere sau într - o expunere proprie idei extrase din alt autor ( indicând sursa ... mod fraudulos ) . A lua ființă = a se înființa . A lua sfârșit = a se termina . A lua înfățișarea ( sau aspectul etc . ) = a părea , a da impresia de . . . A ... ... pune capăt la ceva , a încheia , a înceta . 2. Refl . și intranz . A ajunge la capăt , a lua sfârșit , a se termina . 3. Refl . A - și pierde viața , a se prăpădi , a muri . 4. Refl ... ... TERMINÁ , términ , vb . I . 1. Tranz . A duce o acțiune până la capăt ; a isprăvi , a sfârși . 2. Refl . A lua COARTICULÁȚIE , coarticulații , s . f . ( Fon . ) Începutul articulării unui sunet înainte ca articularea celui precedent să fi luat sfârșit . [ Pr . : co - ... A înceta să mai trăiască ; a muri ( de obicei de moarte violentă , nefirească ) . 2. ( Despre abstracte , stări , senzații etc . ) A lua sfârșit ; a înceta să se ( mai ) manifeste , să se ( mai ) producă . 3. A dispărea fără urmă , fără a mai ... ... sau tăios ; p . ext . a ucide . 6. Refl . Fig . ( Despre concentrări de oameni și despre acțiuni la care participă aceștia ) A lua sfârșit , a se termina ; a se întrerupe ( prin împrăștierea participanților ) . 7. Tranz . Fig . ( Înv . ) A răzleți o oaste ; a ... ... a cheltui în mod inutil ( fără a obține un folos sau un avantaj corespunzător ) . 11. Refl . ( Despre adunări , petreceri etc . ) A lua ... înălțime ) ; a ( se ) prăvăli , a ( se ) nărui , a ( se ) surpa , a ( se ) dărâma . 2. Fig . A lua TRÉCE , trec , vb . III . I. 1. Intranz . A merge fără a se opri , printr - un anumit loc sau prin dreptul cuiva sau a ceva , a străbate un loc fără a se opri , a - și urma drumul , a fi în trecere pe undeva . 2. Intranz . A merge într - o anumită direcție , spre o anumită țintă , cu un anumit scop . 3. Intranz . A se abate din drum pe undeva sau pe la cineva , a face o ( scurtă ) vizită cuiva . 4. Tranz . ( Pop . ) A ocoli . 5. Intranz . ( Adesea fig . ) A depăși , a merge mai departe de . . . , a lăsa în urmă . 6. Tranz . A sări , a păși peste un obstacol , peste o barieră , pentru a ajunge dincolo sau de cealaltă parte . 7. Tranz . A transporta ( dincolo de . . . sau peste . . . ) . 8. Tranz . A atinge un corp , un obiect cu o mișcare ușoară de alunecare pe suprafața lui . 9. Tranz . A petrece prin . . . , peste . . . , pe după . . . 10. Intranz . A se duce într - alt ... ... triburile germanice . DÚCE^1 , duc , vb . III I. Tranz . 1. A transporta ceva sau pe cineva într - un anumit loc , a lua ceva sau pe cineva dintr - un loc și al pune în altul . 2. A lua pe cineva cu sine spre a - l conduce , a - l îndruma , a - l introduce undeva ; a conduce ... răspândi , a se împrăștia . 3. Fig . A trece ; a dispărea . 4. A muri ; a se sfârși |
||